Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Gândul
Anul şi data apariţiei: 15.06.2011
Tematica: dubla cetăţenie - minoritatea maghiară din România
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Rodica Ciobanu
Titlul articolului: Profeţii UDMR şi Tărâmul Făgăduinţei
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.gandul.info/puterea-gandului/profetii-udmr-si-taramul-fagaduintei-8346029


O singură raţiune de a exista pare să mai aibă UDMR: autonomie pentru Ţinutul Secuiesc.

O singură raţiune de a exista pare să mai aibă UDMR: autonomie pentru Ţinutul Secuiesc. Este un deziderat adus în discuţie cel puţin o dată pe lună şi prezentat ambiguu, când ca autonomie culturală, când ca autoadministrare, când ca autoguvernare tinzând spre separarea teritorială. Ţinutul Secuiesc - format din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în care populaţia de origine maghiară este majoritară - a căpătat, în retorica naţionalistă a Uniunii, proporţii mitice, a devenit Tărâmul Făgăduinţei, de care maghiarii se vor bucura cu adevărat, spun profeţii udemerişti, numai după ce-l vor smulge de sub jugul administraţiei româneşti. Niciunul nu explică însă cum s-ar putea schimba, concret, în bine, viaţa locuitorilor din Csaracso, de exemplu, dacă Harghita se va autogestiona, ruptă de bugetul naţional şi de politica şi rea şi bună de la Bucureşti. Ar fi interesant de auzit cum ar putea să progreseze, mai mult decât majoritatea, o minoritate prizonieră într-un ţinut guvernat de UDMR, aceeaşi care-l conduce şi acum pe plan local şi se află de şapte ani, fără pauză, în cârdăşie, la putere, cu partidele româneşti. Dar liderii Uniunii nu vor să intre în astfel de detalii practice, pentru care este nevoie de argumente, pe ei îi interesează să întreţină mitul Ţinutului Secuiesc autonom, asigurându-se, în acest fel, că electoratul maghiar va avea, la alegeri, vise nostalgice în care şefii udemerişti apar ca apostoli.
Cu un procent constant de 7-10 la sută, la ultimele trei scrutine şi după ce a obţinut, pentru minorităţi, toate drepturile acceptate pe plan internaţional, UDMR nu ar trebui să se teamă de parlamentarele de anul viitor, decât dacă ştie că va împărţi cu partenerul său, PDL, costurile guvernării. Putea însă să profite de poziţia sa la Putere, de faptul că îi este aliată indispensabilă formaţiunii de guvernământ şi să facă rost de bani şi investiţii pentru judeţele locuite preponderent de maghiari, să încerce să le ridice şi să le modernizeze. Preşedintele Traian Băsescu a fost primit cu urale, la Miercurea Ciuc, în urmă cu câţiva ani, când a promis să trimită un desant de miniştri, înarmaţi cu planuri şi măsuri de dezvoltare a zonei. Părea gata să-i ia Uniunii obiectul muncii, numai că şeful statului şi-a uitat cuvântul, de îndată ce au trecut prezidenţialele şi nu a mai avut nevoie de voturile maghiarilor. Cât despre UDMR, ea s-a reinstalat la Palatul Victoria, lângă PDL, făcându-se că lucrează de acolo pentru comunitatea maghiară, căreia îi induce, neobosită, spaima pierderii identităţii naţionale. Nu identitatea, apărată de legi şi de concentrarea într-o arie geografică restrânsă, şi-o pierd maghiarii din România, ci libertatea. După ce au intrat în captivitate lingvistică, acum sunt îndrumaţi spre o alta, să gândească în termeni separatişti, de ţinut închis între graniţe fie ele, deocamdată, şi imaginare. Refuzând deschiderea şi ameninţând cu nesupunerea civică, UDMR se face direct responsabilă de resuscitarea extremismului naţionalist maghiar şi românesc. Violenţa etnică ţipă deja pe forumuri, şi nu e nimic mai dezgustător decât ura feroce, proferată în numele dragostei de ţară.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.